Cuvantul lui umnezeu | Biserica lui Dumnezeu Atotputernic #rugăciune

Înțelesul întrupării este că Dumnezeu Se arată în trup și că El vine să lucreze printre oamenii creației Sale în chipul unui trup. Deci, pentru ca Dumnezeu să Se fi întrupat, trebuie să fie mai întâi trup, trup cu umanitate normală; aceasta este condiția preliminară cea mai importantă. De fapt, implicația întrupării lui Dumnezeu este aceea că Dumnezeu trăiește și lucrează în trup, Dumnezeu în esența Sa devine trup, devine om.

Duhul Sfânt te luminează prin experiențele tale practice și te desăvârșește prin credința ta. Îți dorești cu adevărat să fii desăvârșit? Dacă îți dorești cu adevărat să fii desăvârșit de Dumnezeu, atunci vei avea curajul să-ți lepezi trupul și vei putea împlini cuvintele lui Dumnezeu și nu vei fi pasiv sau slab. Vei fi în stare să asculți de tot ce vine de la Dumnezeu și toate acțiunile tale, publice sau personale, vor putea fi dezvăluite lui Dumnezeu. Dacă ești o persoană cinstită și pui adevărul în toate lucrurile, atunci vei fi desăvârșit. Acei oameni înșelători care acționează într-un fel doar în fața altora și în alt fel pe la spatele lor, nu sunt dispuși să fie desăvârșiți. Toți sunt fii ai pierzării și distrugerii; ei nu-I aparțin lui Dumnezeu, ci Satanei. Ei nu sunt cei aleși de Dumnezeu! Dacă acțiunile și comportamentul tău nu pot fi dezvăluite înaintea lui Dumnezeu sau nu pot fi privite de Duhul lui Dumnezeu, aceasta este o dovadă că ceva nu este în regulă cu tine. Numai dacă accepți judecata și mustrarea lui Dumnezeu și dai importanță transformării firii tale, vei putea să urmezi calea spre desăvârșire. Dacă îți dorești cu adevărat să fii desăvârșit de Dumnezeu și să faci voia lui Dumnezeu, atunci trebuie să te supui întregii lucrări a lui Dumnezeu, fără să te plângi deloc, fără să îndrăznești și să cântărești sau să judeci lucrarea lui Dumnezeu. Acestea sunt cerințele minime pentru a fi desăvârșit de Dumnezeu. Cerința necesară pentru cei ce caută să fie desăvârșiți de Dumnezeu este aceasta: faceți totul cu o inimă care Îl iubește pe Dumnezeu. Ce înseamnă „să faci lucrurile cu o inimă care Îl iubește pe Dumnezeu”? Aceasta înseamnă că toate acțiunile și tot comportamentul tău pot fi arătate înaintea lui Dumnezeu. Cât timp intențiile tale sunt bune, fie că acțiunile tale sunt corecte sau greșite, nu-ți este frică să-I fie dezvăluite lui Dumnezeu sau fraților și surorilor tale; îndrăznești să faci un legământ înaintea lui Dumnezeu. Trebuie să-ți prezinți fiecare intenție, gând și idee a ta înaintea lui Dumnezeu, pentru ca El să le cântărească; dacă practici și intri în acest fel, atunci viața ta va spori rapid.

Astăzi vom avea părtășie în primul rând despre modul în care oamenii ar trebui să slujească lui Dumnezeu după credința lor, ce condiții ar trebui să fie îndeplinite și ce adevăruri ar trebui să înțeleagă cei care slujesc lui Dumnezeu și care sunt abaterile din slujirea voastră. Ar trebui să înțelegeți toate acestea. Aceste chestiuni vizează modul în care credeți în Dumnezeu, cum pășiți pe calea călăuzitoare a Duhului Sfânt și cum vă supuneți orchestrărilor lui Dumnezeu în toate lucrurile și cum vă vor permite ele să cunoașteți fiecare pas al lucrării Lui Dumnezeu în voi. Când veți ajunge în acel punct, vă veți da seama ce este credința în Dumnezeu, cum să credeți cum se cuvine în Dumnezeu și ce ar trebui să faceți pentru a acționa în armonie cu voința lui Dumnezeu. Acest lucru vă va face pe deplin ascultători față de lucrarea lui Dumnezeu și nu veți avea nicio plângere, nu veți judeca sau analiza, cu atât mai puțin nu veți cerceta. În plus, veți fi cu toții capabili de ascultare față de Dumnezeu până în ceasul morții, lăsându-L pe Dumnezeu să vă îndrume și să vă taie ca pe oi, ca să puteți deveni cu toții un Petru al anilor 1990 și să-L puteți iubi pe Dumnezeu fără margini chiar și pe cruce, fără să vă plângeți câtuși de puțin. Numai atunci veți putea trăi ca un Petru al anilor 1990.

Când era mustrat de Dumnezeu, Petru s-a rugat: „O, Dumnezeule! Trupul meu este neascultător, iar Tu mă mustri și mă judeci. Mă bucur de mustrarea și judecata Ta și chiar dacă Tu nu mă vrei, în judecata Ta, eu contemplu firea Ta sfântă și dreaptă.

Dumnezeu Atotputernic spune: „De-a lungul timpului când L-a urmat pe Isus, Petru a observat și a pus la inimă totul despre viața Lui: acțiunile, cuvintele, mișcările și expresiile Lui. A dobândit o înțelegere adâncă a faptului că Isus nu era ca oamenii obișnuiți. Cu toate că înfățișarea Lui omenească era extrem de obișnuită, El era plin de iubire, compasiune și toleranță față de om. Tot ce făcea sau spunea era de mare ajutor pentru alții și, alături de El, Petru a văzut și a învățat lucruri pe care nu le mai văzuse sau avusese înainte. […] Indiferent de modul în care acționa Isus, Petru a ajuns să aibă o iubire și un respect fără limite pentru El. Râsul lui Isus îl umplea de fericire, tristețea Lui îl afunda în durere, mânia Lui îl înfricoșa, în timp ce mila, iertarea și strictețea Lui îl făceau să ajungă să-L iubească, cu adevărat, pe Isus, dezvoltând o adevărată venerație și dor adevărat față de El. Desigur, doar treptat a ajuns Petru să înțeleagă toate aceste lucruri, odată ce trăise alături de Isus vreme de câțiva ani.”

Lucrarea pe care a făcut-o Isus a fost pe potriva nevoilor omului din acele vremuri. Misiunea Lui a fost aceea de a mântui omenirea, de a-i ierta păcatele, astfel că firea Lui a fost una de umilință, răbdare, iubire, evlavie, îngăduință, milă și bunătate iubitoare. El i-a binecuvântat din plin pe oameni și le-a adus har din abundență, și toate lucrurile de care puteau ei să se bucure, El le-a oferit acestora, spre bucuria lor: pacea și fericirea, răbdarea și iubirea Lui, mila și bunătatea Lui iubitoare. În acele zile, tot ceea ce oamenii întâlneau era o abundență de lucruri de care să se bucure: inimile lor erau împăcate și netulburate, sufletele lor erau mângâiate și ei Îl aveau alături pe Mântuitorul Isus.