Cuvantul lui umnezeu | Biserica lui Dumnezeu Atotputernic #lucrarea duhului sfant

Esența credinței majorității oamenilor în Dumnezeu este convingere religioasă: ei sunt incapabili de a-L iubi pe Dumnezeu și pot doar să-L urmeze pe Dumnezeu precum un robot, incapabili de a tânji cu adevărat după Dumnezeu sau a-L adora. Ei doar Îl urmează în tăcere. Mulți oameni cred în Dumnezeu, dar există foarte puțini care Îl iubesc pe Dumnezeu; ei doar Îl „venerează” pe Dumnezeu pentru că le este teamă de o catastrofă, sau Îl „admiră” pe Dumnezeu pentru că El este mare și puternic – dar în venerația și admirația lor nu există iubire sau tânjire adevărată.

Calea pe care Duhul Sfânt îi poartă pe oameni este mai întâi cea de a scoate inimile lor din mijlocul tuturor oamenilor, evenimentelor şi lucrurilor şi de a le introduce în cuvintele lui Dumnezeu în aşa fel încât în inimile lor ei toţi să creadă că cuvintele lui Dumnezeu sunt absolut fără nicio îndoială şi total adevărate. De vreme ce crezi în Dumnezeu trebuie să crezi în cuvintele Lui; dacă timp de mulţi ani ai crezut în Dumnezeu dar nu ştii calea pe care merge Duhul Sfânt, eşti tu cu adevărat un credincios? Pentru a obţine viaţa unei persoane normale şi o viaţă corespunzătoare a omului în relaţia cu Dumnezeu, trebuie mai întâi să crezi în cuvintele Lui. Dacă nu ai finalizat primul pas al lucrării pe care Duhul Sfânt îl realizează în oameni, atunci nu ai nicio temelie.

Duhul Sfânt te luminează prin experiențele tale practice și te desăvârșește prin credința ta. Îți dorești cu adevărat să fii desăvârșit? Dacă îți dorești cu adevărat să fii desăvârșit de Dumnezeu, atunci vei avea curajul să-ți lepezi trupul și vei putea împlini cuvintele lui Dumnezeu și nu vei fi pasiv sau slab. Vei fi în stare să asculți de tot ce vine de la Dumnezeu și toate acțiunile tale, publice sau personale, vor putea fi dezvăluite lui Dumnezeu. Dacă ești o persoană cinstită și pui adevărul în toate lucrurile, atunci vei fi desăvârșit. Acei oameni înșelători care acționează într-un fel doar în fața altora și în alt fel pe la spatele lor, nu sunt dispuși să fie desăvârșiți. Toți sunt fii ai pierzării și distrugerii; ei nu-I aparțin lui Dumnezeu, ci Satanei. Ei nu sunt cei aleși de Dumnezeu! Dacă acțiunile și comportamentul tău nu pot fi dezvăluite înaintea lui Dumnezeu sau nu pot fi privite de Duhul lui Dumnezeu, aceasta este o dovadă că ceva nu este în regulă cu tine. Numai dacă accepți judecata și mustrarea lui Dumnezeu și dai importanță transformării firii tale, vei putea să urmezi calea spre desăvârșire. Dacă îți dorești cu adevărat să fii desăvârșit de Dumnezeu și să faci voia lui Dumnezeu, atunci trebuie să te supui întregii lucrări a lui Dumnezeu, fără să te plângi deloc, fără să îndrăznești și să cântărești sau să judeci lucrarea lui Dumnezeu. Acestea sunt cerințele minime pentru a fi desăvârșit de Dumnezeu. Cerința necesară pentru cei ce caută să fie desăvârșiți de Dumnezeu este aceasta: faceți totul cu o inimă care Îl iubește pe Dumnezeu. Ce înseamnă „să faci lucrurile cu o inimă care Îl iubește pe Dumnezeu”? Aceasta înseamnă că toate acțiunile și tot comportamentul tău pot fi arătate înaintea lui Dumnezeu. Cât timp intențiile tale sunt bune, fie că acțiunile tale sunt corecte sau greșite, nu-ți este frică să-I fie dezvăluite lui Dumnezeu sau fraților și surorilor tale; îndrăznești să faci un legământ înaintea lui Dumnezeu. Trebuie să-ți prezinți fiecare intenție, gând și idee a ta înaintea lui Dumnezeu, pentru ca El să le cântărească; dacă practici și intri în acest fel, atunci viața ta va spori rapid.

Dumnezeu Atotputernic spune: „Furnizarea tuturor lucrurilor de către Dumnezeu este suficientă ca să arate că Dumnezeu este sursa vieții tuturor lucrurilor, pentru că El este sursa furnizării care a îngăduit tuturor lucrurilor să existe, să trăiască, să se înmulțească și să meargă mai departe. În afară de Dumnezeu, nu mai există nimeni. Dumnezeu împlinește necesitățile tuturor lucrurilor și toate necesitățile omenirii, indiferent dacă este vorba despre necesitățile cele mai de bază, de ceea ce oamenii au nevoie zi de zi sau de furnizarea adevărului duhurilor oamenilor. Din toate perspectivele, când vine vorba despre identitatea lui Dumnezeu și de statutul Lui pentru omenire, numai Dumnezeu Însuși este sursa vieții tuturor lucrurilor.”

Dumnezeu Atotputernic spune: „Dumnezeul întrupat este numit Hristos, iar Hristos este trupul îmbrăcat de Duhul lui Dumnezeu. Acest trup este diferit de orice om care este din carne. Această diferență se datorează faptului că Hristos nu este din carne și oase, ci este întruparea Duhului. El are atât o umanitate normală, cât și o divinitate completă. Divinitatea Lui nu este stăpânită de niciun om. Umanitatea Sa normală susține toate activitățile Sale normale în trup, în timp ce divinitatea Sa desfășoară lucrarea lui Dumnezeu Însuși. Fie umanitatea sau divinitatea Sa, ambele se supun voinței Tatălui ceresc. Esența lui Hristos este Duhul, adică divinitatea. Prin urmare, esența Lui este cea a lui Dumnezeu Însuși; această esență nu va întrerupe propria Sa lucrare și nu ar fi posibil ca El să facă ceva care să distrugă lucrarea Sa, nici n-ar rosti vreodată cuvinte care să fie împotriva voinței Lui proprii. Prin urmare, Dumnezeu întrupat nu ar face absolut niciodată vreo lucrare care să-I întrerupă propria Sa gestionare. Asta este ceea ce ar trebui să înțeleagă toți oamenii.”

Dumnezeu Atotputernic spune: „Când Dumnezeu a creat toate lucrurile, El a folosit tot felul de metode și de căi pentru a le pune în echilibru, pentru a echilibra condițiile de trai din munți și din lacuri, pentru a echilibra condițiile de trai pentru plante și pentru toate felurile de animale, de păsări și de insecte - scopul Lui a fost să permită tuturor viețuitoarelor să trăiască și să se înmulțească după legile pe care El le-a rânduit. Nicio ființă nu poate ieși în afara acestor legi, ele nu pot să fie încălcate. Doar în cadrul acestui tip de mediu primar pot oamenii să supraviețuiască și să se înmulțească în siguranță, generație după generație.”

Dumnezeu Atotputernic spune: „Ce înțelegi din acest lucru? Când Dumnezeu a lucrat în umanitate, multe din metodele, cuvintele și adevărurile Sale au fost exprimate toate într-un mod uman. Dar, în același timp, firea lui Dumnezeu, ceea ce El are și este și voia Sa au fost exprimate pentru ca oamenii să le cunoască și să le înțeleagă. Ceea ce ei au știut și au înțeles au fost exact esența Sa și ceea ce El are și este, ceea ce reprezintă identitatea inerentă și statutul lui Dumnezeu Însuși. Adică, Fiul Omului în trup exprimă firea inerentă și esența lui Dumnezeu Însuși în cea mai mare măsură posibilă și pe cât de exact posibil. Nu numai că umanitatea Fiului Omului nu a fost o piedică sau o barieră pentru comunicarea și interacțiunea omului cu Dumnezeu din cer, ci a fost de fapt singurul canal și singurul pod pentru ca omenirea să poată să se conecteze cu Domnul creației.”

Dumnezeul întrupat este numit Hristos, iar Hristos este trupul îmbrăcat de Duhul lui Dumnezeu. Acest trup este diferit de orice om care este din carne. Această diferență se datorează faptului că Hristos nu este din carne și oase, ci este întruparea Duhului. El are atât o umanitate normală, cât și o divinitate completă. Divinitatea Lui nu este stăpânită de niciun om. Umanitatea Sa normală susține toate activitățile Sale normale în trup, în timp ce divinitatea Sa desfășoară lucrarea lui Dumnezeu Însuși. Fie umanitatea sau divinitatea Sa, ambele se supun voinței Tatălui ceresc. Esența lui Hristos este Duhul, adică divinitatea. Prin urmare, esența Lui este cea a lui Dumnezeu Însuși; această esență nu va întrerupe propria Sa lucrare și nu ar fi posibil ca El să facă ceva care să distrugă lucrarea Sa, nici n-ar rosti vreodată cuvinte care să fie împotriva voinței Lui proprii. […]

Cuvintele lui Dumnezeu din acest videoclip sunt din cartea „Cuvântul Se arată în trup”. Conținutul acestui videoclip: Independența: al treilea moment critic 1. După ce devine independentă, o persoană începe să experimenteze suveranitatea Creatorului 2. Lăsarea părinților și începutul sincer al asumării rolului în teatrul vieții Căsătoria: al patrulea moment critic 1. O persoană nu are de ales în privința căsătoriei 2. Căsătoria ia naștere din destinele a doi parteneri"

Într-adevăr, lucrarea ce se face astăzi este ca oamenii să se lepede de Satana, să se lepede de vechiul lor strămoș. Toate judecățile prin cuvânt au ca scop să scoată la lumină firea coruptă a omenirii și să permită oamenilor să înțeleagă esența vieții. Toate aceste judecăți repetate pătrund în inimile oamenilor. Fiecare judecată are impact direct asupra sorții lor și este menită să rănească inimile lor pentru ca ei să se lepede de acele lucruri și, în acest fel, să cunoască viața, să cunoască această lume întinată, să cunoască și înțelepciunea și atotputernicia lui Dumnezeu și să cunoască această omenire coruptă de Satana. Cu cât are parte de mai multă mustrare și judecată de acest fel, cu atât inima omului poate fi rănită mai mult și cu atât mai mult duhul său se poate deștepta. Scopul acestui fel de judecată este deșteptarea duhurilor acestor oameni extrem de corupți și profund amăgiți. Omul nu are duh, adică duhul său s-a stins cu mult timp în urmă și nu știe că există Cerurile, nu știe că există un Dumnezeu și cu siguranță nu are habar că se zbate în abisul morții; cum oare ar putea să știe că trăiește în acest iad demonic pe pământ? Cum oare ar putea să știe că leșul său putred a fost azvârlit, prin corupția Satanei, în gheena morții? Cum oare ar putea să știe că tot ce se află pe pământ a fost de mult iremediabil distrus de omenire? Și cum oare ar putea să știe că a coborât Creatorul astăzi pe pământ și este în căutarea unui grup de oameni corupți pe care El îi poate salva? Chiar după ce omul experimentează fiecare rafinare și judecată posibilă, conștiința sa trândavă tot nu se înflăcărează și este practic nepăsătoare. Omenirea este atât de decăzută! Cu toate că acest tip de judecată seamănă cu o grindină nemiloasă care cade din ceruri, este de cel mai mare folos omului. Dacă oamenii nu ar fi judecați astfel, totul ar fi în zadar și salvarea oamenilor din prăpastia nefericirii ar fi absolut imposibilă. Dacă nu ar fi această lucrare, oamenilor le-ar fi foarte greu să scape din gheenă pentru că inimile lor au pierit cu mult timp în urmă, iar duhurile lor au fost de mult strivite de Satana. Pentru a vă salva pe voi cei care v-ați afundat în cele mai adânci hăuri ale degenerării trebuie să fiți chemați cu înverșunare, să fiți judecați cu înverșunare și abia atunci inimile voastre de gheață se vor deștepta.

Dumnezeu Atotputernic spune: „Dumnezeu nu este doar Duhul Sfânt, acel Duh multiplicat de șapte ori, Duhul atotcuprinzător, dar și o persoană, o persoană de rând, o persoană absolut obișnuită. El nu este numai bărbat, ci și femeie. Ei sunt asemănători prin faptul că ambii sunt născuți din oameni, și diferiți în sensul că unul este conceput de Duhul Sfânt, iar celălalt este născut dintr-un om, provenit însă direct din Duh. Ei sunt asemănători prin faptul că amândoi, trup întrupat al lui Dumnezeu, îndeplinesc lucrarea Tatălui, dar și diferiți, de vreme ce unul face lucrarea de răscumpărare, iar celălalt face lucrarea de cucerire. Amândoi reprezintă pe Dumnezeu Tatăl, dar unul este Domnul izbăvirii, plin de iubire și milă, iar celălalt este Dumnezeul dreptății, plin de mânie și judecată. Unul este Conducătorul suprem care lansează lucrarea de izbăvire, iar celălalt este Dumnezeul îndreptățit să realizeze lucrarea de cucerire. Unul este Începutul, celălalt este Sfârșitul. Unul este trup neprihănit, celălalt este trup ce desăvârșește răscumpărarea, continuă lucrarea și nu se naște niciodată din păcat. Ambii sunt același Duh, dar sălășluiesc în trupuri diferite și se nasc în locuri diferite. Și sunt separați în timp de câteva mii de ani. Cu toate acestea, lucrarea lor este reciproc complementară, niciodată conflictuală și făcută, se poate spune, în aceeași suflare. Ambii sunt oameni, dar unul este băiețel și celălalt este o fetiță.”