Poezii crestine | Biserica lui Dumnezeu Atotputernic #Cuvantul lui Dumnezeu

Iubirea lui Dumnezeu pentru om e cea mai adevărată Draga mea, ești lumina ochilor mei. Mămica ta trăiește pentru fericirea ta. Deseori îți cer să-nveți bine, pentru a fi remarcată. Știu că mă iubești și mă prețuiești, dar cerințele și stresul sunt prea mari. Mă doare inima și chiar nu pot face ce îmi ceri. Privesc moartea ca pe-o scăpare. Mămica nu te poate înțelege. Îmi pare rău c-ai trecut prin această durere. Mămico, știu că mi-ai vrut binele, dar de ce-ar trebui oamenii să trăiasc-așa?

Dumnezeu întrupat al zilelor de pe urmă încheie Epoca Harului, cuvintele-I desăvârșesc, luminează, îndepărtează noțiunile vagi despre El din inima omului. Isus a făcut o lucrare diferită: A făcut minuni și a vindecat bolnavii, a predicat evanghelia Împărăției cerurilor și a fost răstignit pentru a mântui toți oamenii. Așa omul a-nțeles că Dumnezeu va fi astfel veșnic. Dumnezeul întrupat al zilelor de pe urmă împlinește și revelează tot prin cuvinte. În vorbele Lui vezi ce-i El; în vorbele Lui vezi că-i Dumnezeu.

Dumnezeul întrupat încheie epoca în care doar spatele lui Iahve era văzut. Mai încheie și epoca credinței în Dumnezeu nedeslușit. Lucrarea ultimului Dumnezeu întrupat aduce omul într-o epocă mai concretă. Lucrarea pe care o face aduce omenirea într-un timp mai plăcut și realist. El încheie epoca nedeslușirii, încheie epoca în care omul dorea să caute fața lui Dumnezeu, dar nu putea. Încheie serviciul omului pentru Satan; omul e dus într-o epocă nouă. Toate sunt obținute prin lucrarea lui Dumnezeu în trup, mai degrabă decât în Duh.

Cât de frumos! El stă pe Muntele Măslinilor. Ascultă, noi străjerii cântăm tare-mpreună, căci Dumnezeu S-a-ntors în Sion. Am văzut pustiirea Ierusalimului! De bucurie cântăm pentru-alinările Lui și salvarea Ierusalimul de către El. În fața popoarelor, Și-arată brațu-I sfânt, El Se-arată așa cum e cu-adevărat. Toți cei de pe pâmânt văd a Sa mântuire. Iubirea-Ți mare ne-a ținut strâns, Cuvântu-Ți sfânt ne străpunge tot mai mult, tot mai mult. Dumnezeu Atotputernic! Mulțumiri și laude fie-Ți aduse! Tată etern, Prinț al Păcii, Dumnezeu e Rege peste toți!

Dumnezeu a venit pe pământ să-mplinească cuvintele: „Cuvântul S-a făcut trup” și spune cuvintele prin Trupul Său. (Nu cum era în vremea lui Moise-n Vechiul Testament - Dumnezeu rostea cuvinte direct din cer.) Înțelesul suprem al întrupării Sale e că lucrarea Duhului e făcută prin trup și cuvinte. Iată ce-nseamnă: „Cuvântul S-a făcut trup” și „arătarea Cuvântului în trup”.

Dumnezeu Se uită-n jos la toate lucrurile de la înălțime și domină toate lucrurile de la înălțime. În același timp, Dumnezeu Și-a trimis mântuirea pe pământ. Dumnezeu privește din locul Său secret tot timpul, fiecare mișcare-a omului, tot ce spune și face. Dumnezeu îl cunoaște pe om ca pe palma mâinii Lui. Locul secret e sălașul lui Dumnezeu, firmamentul e patul pe care stă El. Puterea Satanei nu poate ajunge la Dumnezeu, pentru că El e plin de măreție, dreptate și judecată.

Într-o zi, vei simți că Creatorul nu mai este un mister, El nu S-a ascuns niciodată de tine, niciodată nu Şi-a întors fața de la tine; El nu-I deloc departe de tine; Nu mai este Cel după care tânjești noapte și zi dar pe care nu Îl poți atinge cu sentimentele tale. El cu-adevărat pune pază-n jurul tău, hrănindu-ți viața și controlându-ți destinul. El nu se află-n orizontu-ndepărtat, și nici nu stă ascuns printre nori. El este chiar lângă tine, domnind peste toate ale tale. El este tot ce ai și Unicul tău.

Dumnezeu a venit acum în lume din nou să Își facă lucrarea. Prima oprire a lucrării Lui e marea adunare a dictatorilor: China – bastionul puternic al ateismului. Prin puterea și înțelepciunea Lui, Dumnezeu a câștigat un grup de oameni. În acest timp, partidul ce conduce China Îl vânează în fiecare mod. Îndură o mare suferință, fără un loc să Se-odihnească sau fără adăpost. Chiar și așa, Dumnezeu continuă cu lucrarea pe care trebuie să o facă: rostește cu vocea Lui, răspândește Evanghelia.

Calea vieții nu o are oricine; nu e ceva la care se poate-ajunge ușor. Pentru că viața vine doar de la Dumnezeu, doar El deține esența vieții. Doar Dumnezeu are calea vieții, doar Dumnezeu e sursa vieții. Doar Dumnezeu, izvorul nesfârșit de apă vie a vieții. După Creație, Dumnezeu a făcut multe lucrări pline de vitalitate, ce-aduc viață omului. El a plătit un mare preț ca omul să câștige viața. Doar Dumnezeu Însuși e viața veșnică; El este calea spre învierea omului.

Dacă nu poți urma lumina de azi, există distanță între tine și Dumnezeu, posibil ca legătura să se fi rupt, nu ai o viață spirituală normală. O relație normală cu Dumnezeu e zidită pe acceptarea cuvintelor Lui de azi. Ai o viață spirituală normală și o relație bună cu Dumnezeu? Urmezi curentul Duhului Sfânt? Ai ieșit dintr-o stare pasivă? Cei ce cred în cuvintele lui Dumnezeu, care fac din lucrarea Lui fundație și urmează lumina Duhului azi sunt în curentul Duhului Sfânt

Dumnezeu lucrează acum prin vorbe, fără semne și minuni. Nu e Epoca Harului. Dumnezeu e normal și real. În zilele de pe urmă, El nu e Isus supranatural, ci un Dumnezeu concret în trup, ce nu e diferit de om. Deci, credința oamenilor în Dumnezeu e datorită lucrărilor, cuvintelor și faptelor Lui. Cuvântarea lui Dumnezeu cucerește, desăvârșește oamenii. Semnele și minunile nu-s rădăcina credinței lor. Da, faptele lui Dumnezeu fac oamenii să-L cunoască. În fiecare epocă, Dumnezeu arată firi diferite și fapte diferite. Faptele Lui variază în fiecare eră, însă toate oferă cunoașterea Lui mai profundă, o credință mai practică și adevărată în Dumnezeu. Deci, credința oamenilor în Dumnezeu e datorită lucrărilor, cuvintelor și faptelor Lui.

Cuvintele lui Dumnezeu sunt pline de viață, oferindu-ne calea de urmat, înțelegerea a ceea ce este adevărul, ce este adevărul. Suntem atrași de cuvintele Lui; începem să fim atenți la felul cum El ne vorbește și să ne pese de vocea lăuntrică a acestui om obișnuit. Pentru noi, Dumnezeu muncește ne-ncetat; pentru noi, El nu poate dormi sau mânca; pentru noi, El plânge și oftează; pentru noi, El suferă în durere. El îndură rușine de dragul destinației și mântuirii noastre și inima Lui plânge pentru răzvrătirea și comoditatea noastră, pentru răzvrătirea și comoditatea noastră. Ființa Sa divină și posesiunile Ei sunt dincolo de oamenii comuni, niciun om corupt nu poate ajunge să le aibă sau să le-atingă. Toleranța și răbdarea Lui sunt dincolo de oameni, și iubirea Lui nu poate fi stăpânită de nicio ființă, nu poate fi stăpânită de nicio ființă. din „Urmați Mielul și cântați cântări noi”