Viața bisericii – Serial emisiune de varietăți | Biserica lui Dumnezeu Atotputernic #voia lui dumnezeu

Acum două mii de ani, Domnul Isus a promis: „Eu Mă duc să vă pregătesc un loc. Iar dacă Mă voi duce şi vă voi pregăti un loc, Mă voi întoarce şi vă voi lua cu Mine, ca acolo unde sunt Eu, să fiţi şi voi” (Ioan 14:2-3). (NTLR®) Mulți oameni cred că Domnul S-a întors la ceruri, așadar, cu siguranță, El pregătește un loc pentru noi în ceruri. Această înțelegere este conform cuvintelor Domnului? Ce taină se află în această promisiune?

Domnul Isus a spus: „Oile Mele ascultă glasul Meu” (Ioan 10:27) (NTLR®). Este clar că Domnul vorbește pentru a-Și căuta oile la întoarcerea Sa. Cel mai important lucru pe care trebuie să îl realizeze creștinii atunci când așteaptă venirea Domnului este să caute să audă glasul Domnului. Dar cum poate cineva să recunoască glasul Domnului? Care este deosebirea dintre glasul lui Dumnezeu și glasul oamenilor?

Domnul Isus a spus: „Iată, Eu stau la uşă şi bat! Dacă aude cineva glasul Meu şi deschide uşa, voi intra la el şi voi mânca cu el, şi el cu Mine” (Apocalipsa 3:20) (NTLR®). De-a lungul acestor ani, Biserica lui Dumnezeu Atotputernic a mărturisit în mod constant că Domnul Isus S-a întors și a rostit cuvinte pentru a face lucrarea de judecată din zilele de pe urmă. Însă pastorii și bătrânii din cercurile religioase, sub pretextul protejării turmei, fac tot posibilul pentru a-i împiedica pe credincioși să investigheze adevărata cale și să audă glasul lui Dumnezeu. Ce alegere vor face creștinii atunci când abordează această problemă?

Domnul Isus a spus: „Oile Mele ascultă glasul Meu; Eu le cunosc, iar ele Mă urmează” (Ioan 10:27) (NTLR®). De asemenea, în Apocalipsa Sf. Ioan se profețește de multe ori: „Cel ce are urechi, să audă ce zice bisericilor Duhul!” (NTLR®). Glasul și cuvintele Duhului sunt glasul Domnului și oile lui Dumnezeu sunt cele care vor recunoaște glasul lui Dumnezeu. Prin urmare, care este cea mai importantă practică pentru creștini atunci când întâmpină venirea Domnului?

Pentru a câștiga destui bani încât să ducă o viață bună, Ding Ruilin și soțul ei au depus o muncă amarnic de grea ca să deschidă și să conducă o afacere. Dar, din cauza exploatării și maltratării guvernului PCC, rămân înglodați în datorii și nu au altă soluție decât să meargă la muncă în străinătate. Pentru a face mai mulți bani, Ding Ruilin își ia două locuri de muncă. Povara grea a muncii sale și indiferența oamenilor din jurul ei o fac să-și dea seama de durerea și zădărnicia traiului pentru bani. În toiul durerii și confuziei ei, se întâlnește cu colega de liceu Lin Zhixin. Din discuțiile lor, Ding Ruilin vede că Lin Zhixin a ajuns să înțeleagă multe lucruri datorită credinței sale în Dumnezeu. Cu prezența lui Dumnezeu, ea simte pace și fericire spirituală și trăiește într-o stare relaxată și fără griji, ceea ce o face pe Ding Ruilin să vrea să creadă și ea în Dumnezeu. În curând, pentru a face și mai mulți bani, Ding Ruilin și soțul ei preiau un restaurant, dar oboseala acumulată o face pe Ding Ruilin să se îmbolnăvească grav, lucru care, la rândul său, o expune la riscul de a paraliza. Chinul bolii ei o face pe Ding Ruilin să chibzuiască asupra vieții. Pentru ce ar trebui să trăiască oamenii? Merită să îți sacrifici viața pentru bogăție și faimă? Pot banii să-i ajute pe oameni să scape de deșertăciune și nefericire? Pot ei să-i mântuiască pe oameni de la moarte? Prin părtășia surorii sale despre cuvântul lui Dumnezeu, Ding Ruilin reușește să vadă limpede răspunsurile la aceste întrebări despre viață, află cel mai important lucru pe care să-l urmărească în viață și, în cele din urmă, găsește eliberarea spirituală. Prin îndrumarea cuvântului lui Dumnezeu, Ding Ruilin descoperă în sfârșit fericirea în viață…

Unii credincioși cred că pastorii și prezbiterii lumii religioase au fost aleși cu toții și numiți de Domnul și că toți aceștia sunt oameni care slujesc Domnului. Aşadar ei cred că numai ascultarea de pastori și de prezbiteri înseamnă ascultarea de Domnul și că sfidarea sau nesocotirea pastorilor și prezbiterilor înseamnă sfidarea Domnului. Ei cred chiar şi că în biserici numai pastorii și prezbiterii înțeleg Biblia și pot explica Biblia, și atâta timp cât predicile şi faptele pastorilor și prezbiterilor sunt în concordanţă cu Biblia și se bazează pe Biblie, ar trebui ca oamenii să asculte de ei și să-i urmeze. Aşadar această ascultare de pastori și prezbiteri este conformă adevărului? O înțelegere a cunoştinţelor biblice reprezintă o înțelegere a adevărului și a cunoştinţelor despre Dumnezeu? Mai exact, cum trebuie să-i abordăm pe pastorii și prezbiterii care se conformează voii lui Dumnezeu?

Dumnezeu personal stă mărturie pentru orice om pe care El îl numește și îl folosește. Cel puțin, toți primesc confirmarea lucrării Duhului Sfânt, manifestă roadele lucrării Duhului Sfânt și pot ajuta poporul ales al lui Dumnezeu să primească o viață din plin și o păstorire adevărată. Deoarece Dumnezeu este drept și sfânt, fiecare om pe care El îl numește și îl folosește trebuie să fie după voia lui Dumnezeu. Pastorii și prezbiterii din lumea religioasă nu dispun niciunul de cuvântul lui Dumnezeu ca mărturie și, de asemenea, nu au confirmarea lucrării Duhului Sfânt. Cum ar putea pastorii și prezbiterii din lumea religioasă să fie numiți și folosiți personal de Dumnezeu?

Cei mai mulţi pastori și prezbiteri din lumea religioasă cred că Biblia Îl reprezintă pe Domnul și că a crede în Domnul înseamnă a crede în Biblie, iar a crede în Biblie înseamnă a crede în Domnul. Ei cred că dacă cineva se abate de la Biblie, nu poate fi numit credincios și că un om poate fi mântuit și poate intra în împărăția cerului câtă vreme se agață de Biblie. Biblia Îl poate reprezenta cu adevărat pe Domnul? Care este mai exact legătura dintre Biblie și Domnul? Domnul Isus a spus: „Voi cercetaţi Scripturile deoarece credeţi că în ele aveţi viaţă veşnică, dar tocmai acestea sunt cele care depun mărturie despre Mine! Şi totuşi nu vreţi să veniţi la Mine ca să aveţi viaţă!” (Ioan 5:39-40). (NTLR®)

Unii oameni religioși cred că toate cuvintele și lucrările lui Dumnezeu sunt în Biblie și că nu există cuvinte și lucrări ale lui Dumnezeu în afara celor consemnate în Biblie. Acest punct de vedere este în concordanţă cu adevărul? Biblia spune: „Mai sunt multe alte lucruri pe care le-a făcut Isus, care, dacă ar fi fost scrise fiecare, cred că nici chiar în lumea aceasta n-ar fi încăput cărţile scrise” (Ioan 21:25). (NTLR®) Dumnezeu spune: „Ceea ce este Dumnezeu și ceea ce are El este veșnic inepuizabil și fără limită. […] Nu Îl limitați pe Dumnezeu la cărți, cuvinte sau la cuvântările Lui din trecut din nou. Există un singur cuvânt pentru a caracteriza lucrarea lui Dumnezeu – nouă. Lui nu Îi place să ia căi vechi sau să Își repete lucrarea și, mai mult, nu vrea ca oamenii să I se închine limitându-L unei anumite sfere. Aceasta este firea lui Dumnezeu” (Cuvântul Se arată în trup).

De mii de ani, credincioșii Domnului au dorit să obțină viața veșnică, dar nimeni nu a putut îndeplini această dorință. Acum, sunteți nedumeriți dacă există sau nu, în realitate, o cale spre viața veșnică sau nedumeriți despre cum o puteți urma pentru a obține calea vieții veșnice? Acest material video scurt vă va spune cum să obțineți calea vieții veșnice.

Unii credincioși în Domnul cred că nu trebuie decât să suferim și să plătim prețul pentru răspândirea Evangheliei Domnului, să purtăm o cruce pentru a-L urma pe Domnul, să practicăm smerenie, răbdare și îndurare și, astfel, urmăm voia Tatălui ceresc. Ei mai cred că, dacă ne urmăm mereu credința în acest fel, atunci vom fi mântuiți de Dumnezeu în cele din urmă, vom intra în Împărăția cerurilor și vom obține viața veșnică. Dar este corect să avem acest fel de înțelegere și de practicare? Domnul Isus a spus: „Mulţi Îmi vor zice în ziua aceea: «Doamne, Doamne, n-am profeţit noi în Numele Tău? N-am scos noi demoni în Numele Tău? N-am făcut noi multe minuni în Numele Tău?» Atunci le voi spune limpede: «Niciodată nu v-am cunoscut! Plecaţi de la Mine, voi, cei ce săvârşiţi fărădelegea!»” (Matei 7:22-23). (NTLR®) De ce acești oameni care predică și ostenesc în numele Domnului nu numai că nu vor intra în Împărăția cerurilor, ci vor fi chiar pedepsiți de Domnul?

Domnul Isus a spus: „Dar celui ce bea din apa pe care i-o voi da Eu, nu-i va mai fi sete în veac, ci apa pe care i-o voi da Eu va deveni în el un izvor de apă, ţâşnind spre viaţa veşnică” (Ioan 4:14). (NTLR®) Domnul Isus este izvorul de apă vie a vieții, El este calea vieții veșnice, dar, așa cum mărturisește Fulgerul de la Răsărit, numai Hristos al zilelor de pe urmă, Dumnezeu Atotputernic, poate aduce oamenilor calea vieții veșnice. Deci, au Dumnezeu Atotputernic și Domnul Isus aceeași origine? Sunt lucrările Lor făcute de unul Dumnezeu? De ce doar Hristos al zilelor de pe urmă ne poate dărui calea vieții veșnice?